Home » D:News » Există în „burta” Lunii un rezervor de apă secret?

Există în „burta” Lunii un rezervor de apă secret?

Publicat: 31.08.2013
O sondă spaţială a descoperit pe suprafaţa selenară indicii ale existenţei apei, iar oamenii de ştiinţă cred că aceasta ar putea proveni dintr-un „zăcământ” ascuns în interiorul Lunii.

Această „apă magmatică” – lichid care provine din interiorul Lunii – a fost detectată, de pe orbită, de instrumentul Moon Mineralogy Mapper (M3), aparţinând NASA şi montat la bordul sondei Chandrayaan-1 lansată de Organizaţia de Cercetare Spaţială din India.

Descoperirea confirmă rezultatele unor analize efectuate recent asupra unor roci selenare aduse de misiunile Apollo în urmă cu 4 decenii. Oamenii de ştiinţă speră că această descoperire să îi ajute să înţeleagă modul în care s-a format satelitul natural al Pământului,

Instrumentul M3 a identificat prezenţa apei magmatice în granulele minerale de la suprafaţa Lunii, în timp ce studia craterul Bullialdus, un crater de impact (format prin căderea unui alt corp ceresc pe Lună) aflat aproape de ecuatorul selenar.

Savanţii de la NASA au ales pentru studiu această zonă pentru că, datorită localizării craterului şi tipului de roci existente aici, pot cuantifica mai bine volumul de apă din interiorul rocilor.

Zona centrală a craterului este formată dintr-un material geologic care, în mod normal, se formează la adâncimi mari, sub scoarţa selenară şi sub manta, atunci când magma este prinsă dedesubt, conform datelor publicate în Nature Geoscience. Această rocă profundă a  fost scoasă la suprafaţă cu ocazia impactului care a dat naştere craterului Bullialdus.

Comparativ cu porţiunile din jur, centrul craterului conţine o proporţie semnficativă de molecule hidroxil – compuse, fiecare, diontr-un atom de oxigen şi unul de hidrogen -, ceea ce arată că rocile din acest crater conţin apă care provine de sub suprafaţa selenară, au explicat oamenii de ştiinţă.

În 2009, M3 a realizat prima hartă mineralogică a suprafeţei Lunii şi a descoperit molecule de apă în zonele polare ale Lunii; se crede că ar fi vorba despre un strat subţire care s-a format în urma acţiunii vântului solar asupra suprafeţei Lunii.

Însă craterul Bullialdus este o regiune unde nu există condiţii potrivite pentru ca vântul solar să poată  da naştere unor cantităţi semnificative de apă la suprafaţă.

Detectarea de pe orbită a apei interne înseamnă că oamenii de ştiinţă pot întreprinde acum analize de laborator ale mostrelor de roci selenare într-un context mai larg.

Multă vreme s-a crezut că pe Lună nu există absolut deloc apă şi că orice urme de apă din rocile aduse de misiunile Apollo s-ar datora contaminării cu substanţe provenite de pe Pământ.

Acum, însă, când a fost descoperită apă ce pare să provină chiar din interiorul Lunii, specialiştii pot începe să compare caractersiticile acestei ape cu alte caracterisrtici ale suprafeţei selenare.

Apa magmatică internă furnizează şi informaţii privind procesele vulcanice de pe Lună şi compoziţia internă a acestui corp ceresc, aduncând informaţii noi despre formarea Lunii şi modul în care procesele magmatice s-au modificat pe măsură ce Luna s-a răcit. 

Sursa: Mail Online

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât vor cheltuii fanii lui Taylor Swift ca să o vadă în concert în Marea Britanie?
Cât vor cheltuii fanii lui Taylor Swift ca să o vadă în concert în Marea Britanie?
Magicianul american David Copperfield, acuzat de abuz sexual de 16 femei
Magicianul american David Copperfield, acuzat de abuz sexual de 16 femei
(P) 8 Sfaturi pentru achiziţionarea primului tău apartament
(P) 8 Sfaturi pentru achiziţionarea primului tău apartament
Cercetătorii au generat căldură de peste 1.000 de grade Celsius cu energie solară în loc de combustibili fosili
Cercetătorii au generat căldură de peste 1.000 de grade Celsius cu energie solară în loc de combustibili fosili
„Poarta către Lumea de Dincolo” din Siberia a început să se despice
„Poarta către Lumea de Dincolo” din Siberia a început să se despice
Conferința Europeană de Psihiatrie și Sănătate Mintală GALATIA 2024
Conferința Europeană de Psihiatrie și Sănătate Mintală GALATIA 2024
UniCredit Bank România în parteneriat cu Social Innovation Solutions, lansează seria de evenimente ESG Journey, un tur ghidat pentru mediul de business
UniCredit Bank România în parteneriat cu Social Innovation Solutions, lansează seria de evenimente ESG Journey, un tur ...
Cel mai vechi virus uman, descoperit în oase de neanderthalian
Cel mai vechi virus uman, descoperit în oase de neanderthalian
Care este legătura dintre hormonul de stres din timpul sarcinii și IQ-ul copilului?
Care este legătura dintre hormonul de stres din timpul sarcinii și IQ-ul copilului?
Cel mai lung experiment din lume se desfășoară de aproape 100 de ani și poate fi urmărit în timp real!
Cel mai lung experiment din lume se desfășoară de aproape 100 de ani și poate fi urmărit în timp real!
Astronomii din România au observat 30 de stele variabile! Ce nume vor purta?
Astronomii din România au observat 30 de stele variabile! Ce nume vor purta?
Test de cultură generală. Ce universitate este mai veche decât imperiul aztec?
Test de cultură generală. Ce universitate este mai veche decât imperiul aztec?
NASA a numit primul său ofițer-șef de Inteligență Artificială, pentru a rămâne în pas cu tehnologia
NASA a numit primul său ofițer-șef de Inteligență Artificială, pentru a rămâne în pas cu tehnologia
3 schimbări simple de viață prin care putem reduce riscul de cancer
3 schimbări simple de viață prin care putem reduce riscul de cancer
Un bărbat a dezvăluit care este „rețeta” pentru o căsătorie fericită
Un bărbat a dezvăluit care este „rețeta” pentru o căsătorie fericită
Proteinele din sânge ar putea prezice cancerul cu 7 ani înainte de diagnostic
Proteinele din sânge ar putea prezice cancerul cu 7 ani înainte de diagnostic
Ziua în care „fecioara din Orleans” a intrat în rândul sfinţilor
Ziua în care „fecioara din Orleans” a intrat în rândul sfinţilor
Valurile de căldură au cauzat 150.000 de morți pe an în lume, între 1990 și 2019
Valurile de căldură au cauzat 150.000 de morți pe an în lume, între 1990 și 2019